Claudiu Moga - Al 9-lea tur al Romaniei

Aventura mea pe 2 roti incepe intr-o frumoasa zi de primavara, pe data de 27 martie din Ineu, localitatea unde locuiesc. Initial doream sa fac un tur de 3000km in Balcani si sa ajung pe minunatul litoral bulgaresc de care m-am indragostit inca de anul trecut , mai ales la Capul Kaliacra, acel splendid promontoriu cu cetate medievala de unde poti linistit si fericit sa admiri pescarusii si delfinii. Dar destinul mi-a fost potrivnic si veti vedea la momentul respectiv, in ce sens.

In prima zi pedalez pe ruta Ineu-Tarnova-siria, unde ma opresc putin sa intru in casa memoriala a marelui Ioan Slavici, sa mai admir din nou tabloul in care apare alaturi de Mihai Eminescu in tineretea lor din perioada vieneza. Apoi ma opresc la Minis, o zona cu podgorii exceptionale, unde servesc un vin dulce de o inalta calitate la o crama modernizata la standarde europene. Continui traseul prin Paulis iar de la Lipova am parte de un vant frontal violent care ma sleieste de puteri astfel ca nu reusesc sa ajung pana la Timisoara cum imi propusesem ci sunt nevoit sa ma instalez cu cortul langa localitatea Fibis, nu departe de o benzinarie.

Ziua urmatoare am fericita surpriza sa fiu intampinat pe traseu de catre Carol Varga, un neobosit pasionat si promotor al ciclismului din Timisoara, un bun prieten al meu de pe internet. Mi-a daruit niste harti, o vesta de ploaie si o casca si am mai discutat iar in localitatea Pischia am fost intampinat de un grup de vreo 20 de biciclisti din Timisoara, care au sarit pe mine sa ma salute, sa ma felicite, bucurosi sa ma cunoasca. Am fost fotografiat de parca eram o vedeta, apoi la plecare au facut si o cheta. M-au impresionat timisorenii, nicaieri in tara n-am mai fost asa bine primit si tin sa le multumesc.

Ajuns in Timisoara ma duc la intalnirea cu Gratian Dinu Bolog, multiplu campion national de downhill, actualmente, presedintele Clubului Sportiv Gratzu, care ma primeste foarte bine, iar eu ma legitimez la clubul sau. Apoi ma intalnesc cu un bun prieten, Marius Reghis, cel cu care anul trecut am facut o cicloexpeditie de vis in Europa Centrala. Pedalez in continuare pana la Buzias unde ma intalnesc cu alt prieten, Richardt Syemenyei, zis Rick, un mare cicloturist banatic cu peste 100 000km pedalati, anual face singur, cel putin o tura de peste 1000km in Romania. Petrecem cateva ore impreuna cu mancare buna: o mustaca de minune si bere rece.

Ziua urmatoare sunt intampinat langa localitatea Vermes de catre tanarul ciclist resitean George Popovici, cu care pedalez vreo 10km si am o discutie agreabila. inoptez cu cortul langa Bocsa iar ziua urmatoare sunt interpelat de cativa copilandrii de etnie roma care imi pun o sumedenie de intrebari.Apoi in sfarsit am parte de un traseu foarte pitoresc, traversez Muntii Dognecea, multe serpentine, drumul proaspat asfaltat cu o circulatie redusa ideal pentru cicloturism. Ultimii 15 km sunt neasfaltati cu multe balti si pietre, dar de la Secaseni apare din nou asfaltul. Dupa localitatea Greoni fac o baie la niste conducte unde curge non-stop apa termala gratis. Apoi ma pun cu cortul la iesire din Oravita.

Ziua urmatoare am de urcat la greu un deal la iesire din satul Nicolint, apoi traversez Muntii Locvei si am 7 km de serpentine de urcat. Apoi cobor si ajung in sfarsit la Dunare. De la Moldova Noua am un vant puternic din fata, peisajul este de vis. in apropiere de Berzasca ma pun cu cortul langa o pensiune unde petrec o seara pe cinste alaturi de niste localnici de treaba. O noua zi de pedalat incepe, din nou cu vant frontal iar pe la Drencova ma trezesc cu Gigi Moreanu, un pasionat ciclist din Bailesti pe care-l cunoscusem pe internet si care a venit sa ma intampine. Discutam multe si ne oprim sa mancam niste mititei la un local inainte de svinita.

Inaintam destul de greu datorita vantului iar inainte de Dubova ne asteapta Ciprian Bratan, un prieten pasionat de ciclism din Bailesti. impreuna petrecem de minune la pensiunea Pui de Urs langa Dubova unde innoptam.
Ziua urmatoare pedalam impreuna pana la Orsova unde Ciprian ia trenul spre casa iar eu si Gigi pedalam in continuare pana in apropiere de Hinova unde trebuie sa ne despartim caci nu reusesc sa mentin ritmul impus de Gigi, care trebuie sa ajunga acasa in aceasi zi. Eu campez la intrare in Cujmir langa o benzinarie Petrom.

A doua zi in localitatea Cetate un pusti ma insulta numindu-ma “lud’ de mai multe ori iar la Maglavit sunt alergat de niste tiganei care strigau: ‘gumi-gumi’. La Motatei-Gara ma intalnesc din nou cu Gigi si cu Ciprian cu care pedalez pana la Bailesti. Aici Gigi ma duce sa-mi arate casa unde a trait marele actor roman Amza Pelea, unul dintre preferatii mei desi nu l-am prins in viata din pacate. La despartire Gigi imi da o sticla cu 3 litri vin rosu iar Ciprian imi da niste bani scuzandu-se ca nu ma mai poate primi la el la un gratar, caci intervenise ceva.

Este data de 3 aprilie, o zi nefasta pentru mine, cand pe fondul unui consum excesiv de alcool, cad victima unui jaf intr-n bar din localitatea Rastu Vechi. Ma trezesc fara banii, paguba de 800RON(bani munciti si economisiti de mine cu greu pentru aceasta expeditie), fara buletin si fara card. in plus lipseste si camera video. Disperat sun la 112 si ma trezesc cu un echipaj al politiei, insa hotii deja fugisera si nu sunt de gasit. Politistii ma duc la sectie iar apoi ma dau in primirea unui portar ce dormea intr-o baraca jalnica unde este un singur pat jegos si ingust.

Acel om ma pune sa dorm pe 2 scaune imputite. Am parte de una dintre cele mai zbuciumate, triste si penibile nopti din viata mea, in care nu reusesc sa atipesc nici o clipa. La ora 6 AM acel individ fara scrupule ma scoate afara ca pe o carpa zicandu-mi: „Ce aici e azil de noapte pentru boschetari? Dispari bre!” Astfel ca trebuie sa astept infrigurat mai bine de 2 ore in fata sediului Politiei din Rastu Nou, pana sunt primit inauntru unde pe parcursul a 3 ore de chin trebuie sa scriu o lunga declaratie. La un moment dat durerea mea de cap atinge paroxismul astfel incat alerg de la birou si ma arunc pe gazonul din curtea cladirii unde imi revin in cele din urma. Sincer am crezut ca fac o comotie celebrala si ma prapadesc din cauza stresului acumulat, mai ales ca primisem un telefon si de la mama care aflase de patania mea de la politisti, iar mama in loc sa ma sustina la greu mi-a spus sa nu ma mai intorc acasa ca nu ma mai primeste. Crunta lovitura din partea destinului pentru mine. Dintr-o data ma trezesc ca tura mea se transforma intr-un infern, sunt la mai bine de 500km de casa si nu am nici macar bani de o felie de paine. Sunt totusi constient ca vina imi apartine si mie, caci m-a apucat pofta de chef intr-un loc nepotrivit. Toata ziua sunt nevoit sa astept pe langa localul cu pricina ca politistii sa incerce sa faca procedurile de rigoare. Eu am intense dureri, nu reusesc nici cum sa atipesc si ma caiesc amarnic pentru cele intamplate. in decursul zilei politistii imi recupereaza camera video, dar nici urma de bani sau acte. Pana la urma seara dupa ce mai dau o declaratie, mi se da voie sa plec, patronul de la localul unde am patit necazul imi da 50RON sponsorizare iar un politist imi zice la despartire: "Du-te acasa cu trenul sa nu ramai in curul gol!" Eu pedalez pana la Bailesti impreuna cu prietenul meu Gigi care a venit dupa mine si ma tot cearta tot drumul de greseala facuta. Mananc bine la el, ca un adevarat sinistrat ce devenisem iar apoi imi da o camera sa ma culc. in timpul noptii reusesc sa atipesc cateva ore salvatoare dar am timp si sa meditez la ce ar fi mai bine sa fac in aceste conditii vitrege. Turul balcanic este ruinat din cauza lipsei buletinului si al banilor, acasa nu ma pot intoarce ca mi-e prea mare rusine si ma certasem cu mama, astfel ca decid sa continui sa pedalez si sa fac turul Romaniei din nou. Nastrusnica idee care dupa multe peripetii avea sa devina realitate.

Urmeaza 2 zile umilitoare pentru mine dar in care reusesc sa descopar frumusetea sufletului oltenilor, fapt ce m-a impresionat si marcat profund. Continui traseul spre Segarcea unde 3 oameni de treaba fac o cheta la aflarea tristei mele intamplari. La iesire din Craiova ma ajuta niste tineri cu niste mici si niste bani si-mi fac si o poza cu 3 fete dragute.

La intrare in judetul Valcea, dupa ce imi ziceam in sine ca in tura asta am avut parte de patimi cristice, intalnesc niste oameni fantastici, care m-au ajutat enorm cu o punga de gratare si bunatati, o sticla de vin plus 100RON, astfel ca am parte si de bucurii mistice.

Ziua urmatoare in satul Benesti am privilegiul sa intalnesc un mare carturar al satului, in persoana domnului Paul Stanculescu, un om in varsta de 62 de ani foarte instruit cu care am o discuttie de vreo 4 ore pe teme filozofice si culturale. Printre altele aflu ca si dumnealui este biciclist si hotaram ca anul viitor sa pedalam pana la Cracovia impreuna. La plecare ma si sponsorizeaza cu suma de 100RON.

Iata-ma asadar ca-n doar 2 zile am redresat situatia cu ajutorul unor oameni extraordinari carora le voi ramane recunoscator si le voi dedica aceasta expeditie. Pedalez in continuare printr-o zona superba de deal iar in comuna Gradistea am probleme cu niste agenti de paza, pe pretextul ca nu am acte asupra mea si pina la urma ma trezesc ca pierd frontala si manusite de ciclist la sectia lor unde m-au perchezitionat pana la piele si am fost pus sa dau o declaratie. Raman pur si simplu socat de atitudinea acestor indivizi. in continuare trec prin Targu Carbunesti iar in Tg Jiu vizitez capodoperele marelui Brancusi si bojdeuca in care a trait marea eroina de la Marasti, Ecaterina Teodoroiu. Traiesc momente emotionante si devin din nou mandru ca sunt roman.

De la Bumbesti Jiu intru in Defileul acestui rau deosebit, o zona de un imens potential turistic, ideala pentru cicloturism. Pe traseu la un moment dat ajung la o cruce mare de piatra, aflata pe locul unde a fost ranit de moarte marele general Ion Dragalina in 1917. Apoi vizitez si sfanta manastire Lainici aflata la doar 1 km. inainte de Petrosani sunt atacat de un caine agresiv.

Chiar in pasul Merisor (752m) sunt omenit de domnul Nicu Nicolici, proprietarul unei pensiuni superbe si mi se permite sa-mi instalez cortul pe propietatea sa. La Hateg ma intalnesc cu Alin un pasionat ciclist pe care il stiam de pe internet. impreuna cu el mergem sa vizitam rezervatia de zimbrii aflata la doar cativa km de localitate. Ziua urmatoare trec prin Simeria unde vizitez Parcul Dendrologic, o adevarata bijuterie peisagistica iar apoi pedalez pana la Geogiu Bai, unde din pacate nu reusesc sa fac baie ca nu se deschisese strandul. in continuare intru in Apuseni, traversez Muntii Metaliferi facand un pas de peste 1000m.

Zona este foarte pitoreasca cu sate traditionale, dar pe o distanta de 15km drumul este nemodernizat. in satul Ardeu, mi se strica camera video din pacate.

In satul Almasu de Mijloc o gospodina ma invita la un copios pranz si desigur ca nu sunt nepoliticos sa refuz. Motii sunt oameni ospitalieri si de treaba. Apoi am de urcat vreo 10 km iar dupa Almasu Mare incepe o lunga coborare spre Zlatna.

De aici urmez cursul raului Ampoi, bucurandu-ma de o zona de exceptie. Ajungand la Blaj vizitez Campul Libertatii, un adevarat loc sacru al poporului nostru. in continuare traversez Podisul Secaselor, o zona foarte interesanta si ajung la Sibiu unde ma intalnesc cu un bun prieten Cosmin Rotar, cu care am pedalat mult in anii trecuti. Tot aici am norocul sa-l intalnesc si pe tanarul si talentatul meu prieten, cicloturistul Victor Perdevara, care era la prima tura internationala. Apoi continui traseul spre Bucuresti traversand si Meridionalii prin pasul Bratocea.

Ajuns in judetul Ilfov, sunt intampinat la Snagov de doi prieteni: Florin Leonte si Horia Nitu, doi pasionasi ciclisti cu care petrec o zi agreabila.

Punctul culminant al expeditiei este intalnirea cu domnul Mircea Florescu pe data de 18 aprilie, zi de referinta pentru mine cand in sfarsit mi s-au recunoscut meritele in domeniul cicloturismului iar domnul Mircea mi-a daruit o frumoasa bicicleta Kona Sutra 2008 cu care sa duc numele Romaniei cat mai departe in Europa si nu numai. Mi-am vazut visul cu ochii, mii de multumiri generosului sponsor. De asemenea tin sa-i multumesc si lui George Culda, presedintele Asociatiei Batesaua care m-a descoperit, sprijinit si sponsorizat cu echipament si bani.

Intoarcerea am facut-o tot pe bicicleta alaturi de un prieten Razvan Anton, care a venit tocmai din Canada sa pedalam prin Romania impreuna.

A fost un tur de peste 2500km in care sentimentele mele au oscilat de la extaz la agonie si invers dar nimic nu se compara cu aceste senzatii traite pe 2 roti!
cu prietenie,

Traiasca Romania noastra draga!
Claudiu Moga