Pasul Rucar-Bran : Vila Bran / Bran (judetul Brasov)

Aventuri ‘All-inclusive’ la Vila BRAN


Am mai fost la Vila Bran acum 12 ani.. prin 1998. Era pe vremea aceea o pensiune destul de bine pusa la punct, cu un singur restaurant si aproximativ 25 de camere. Am organizat atunci o iesire cu agentia de publicitate Scala J.Walter Thompson, unde lucram ca Director de Creatie. In afara atmosferei rustice care ne-a convins de la bun inceput si a calitatii bune a serviciilor de cazare-masa, ne-am ales doar cu o petrecere plina de alcool si muzica. Ne pricepeam la petreceri si le faceam bine, dar asta era cam tot ce puteai face pe vremea aceea la Vila Bran. Si imi mai aduc aminte de niste caini Saint Bernard imensi, care reprezentau o atractie deosebita.

 

 

Am fost acum, dupa aproape 13 ani, si oricat de informat eram despre ce voi gasi aici, am ramas extraordinar de placut impresionat de ceea ce am gasit in Bran, capitala turismului rural. Citisem pe Internet, ascultasem povestile sotiei mele care face cursurile Allianz Tiriac aici, dar experienta mea personala a fost foarte placut provocata de amploarea si rigurozitatea cu care se intampla lucrurile la braneni acasa. Imensitatea complexului turistic, bogatia de oferte, efervescenta din atmosfera si programul bine pus la punct te fac sa nu stai locului o clipa.

 

 

NU ma pot abtine sa nu insir aici tot ce ofera Gazda (cu G mare) Vilei Bran. Le citesc de pe brosura, stand in camera si tragandu-mi sufletul, caci acum in miez de iarna nu le putem incerca pe toate... dar puteti fi siguri ca in fiecare zi ne programam cate ceva, ca sa nu pierdem din famecul si diversitatea vacantei: tenis de camp, tenis de picior, volei, mini-golf, petanque, panou de alpinism, darts, ping-pong, biliard, tir cu arcul sau cu pusca, parc natural cu cerbi si caprioare, tiroliana, piscine interioare si exterioare, foc de tabara aprins in fiecare seara cu vin fiert, concerte de toate felurile, club de copii, trupa de animatori si mascote umblatoare care fac mereu parada si ofera cadouri celor mici,

 

 

plimbari cu poneii pentru copilasi, ture de manej cu caii pentru cei mari, karaoke si dansuri populare, plimbari cu caleasca sau cu sania trasa de cai,

 

 

 teren de volei (cu nisip), teren de mini-baschet, plimbari cu bicicleta... si tot felul de alte mici atractii si intamplari care te fac sa nu pleci nicaieri din incinta Vilei Bran, care numai vila nu mai este, caci acum gasesti aici 12 ‘viloaie’ (cu pana la 25 de camere fiecare). Peste 100 de camere, aproape 10 apartamente de lux (cu sauna proprie!), sali de conferinte si de spectacole.

 

Am gasit 2 restaurante imense, pline de saloane si separeuri, astfel incat orice grup de prieteni se poate simti atat in mijlocul unui mare furnicar de turisti, dar si destul de izolat pentru a-si pastra intimitatea... depinde de starea si cheful fiecaruia. Asta numesc eu ‘versatilitate turistica’: posibilitatea de a satisface in acelasi timp o multitudine de gusturi si de capricii.

 

 

 

Mi-a facut placere sa remarc si parcul tematic, istoric, cu statui ale inaintasilor nostri. Este un bun prilej pentru multi copii (ai caror parinti nu stau sa “isi piarda vremea” citindu-le sau povestindu-le despre eroii nostri nationali, regii si voivozii tarilor romanesti) sa afle despre ei in timp ce se joaca prin parcul natural. N-o sa gasiti sculpturi brancusiene, de mare angajament artistic, dar prefer sa fac un tur printre ele aici decat sa stau numai pe o terasa cu un singur balansoar, in care nu se da nimeni deoarece se uita toata lumea cu invidie ca ai ocupat unicul leagan.

 

Am organizat sute de evenimente in ultimii 10 ani: petreceri de lux, simpozioane si mese rotunde, conferinte si team buildinguri, tabere de cicloturism, ateliere de echitatie, alpinism, plimbari cu bicicletele si orice alta forma de turism de aventura in toate locatiile posibile din aceasta tara. Am activat in Comitetul Director al Asociatiei Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expozitii (Romanian Convention Bureau), am ‘existat’vreo cativa ani si in Comitetul Director al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor motiv pentru care imi pot exprima o parere avizata despre ospitalitatea turistica romaneasca, care la Vila Bran este de o neobisnuita consecventa. Am descoperit aici in fiecare zi un program de agrement permanent, continuu, repetat la nesfarsit. Este cheia succesului atunci cand vrei sa iei orice banut de la client, dar cu o conditie: sa ti-l dea de drag, cu convingere. Fericitul, norocosul turist primeste cate putin din enorm de multe activitati, printr-o disciplina stricta pentru gazde, dar permanent garantata pentru turisti.
NU trebuie sa se astepte nimeni la niste “performante” in ale interpretarii artistice, sau in ceea ce priveste activitatile pseudo-sportive, dar pentru marea majoritate a turistilor amatori este tot ceea ce  trebuie pentru o initiere si o “degustare” vilegiaturistica.

Am ‘degustat’ personal zeci de hoteluri de 3, 4 si 5 stele, cabane rustice, pensiuni tematice, boutique-hoteluri si complexe turistice de mare anvergura dar nici unul nu il intrece in diversitatea si rigurozitatea ofertei de agrement pe cel care da Branului, renumele. Vila Bran si-a luat numele de la comuna, dar a adus un mare aport in tot ce inseamna viata turistica din aceasta comunitate rurala. 
NU stiu care este procentul, din cei aproape 130 de angajati ai complexului, de braneni sau sateni din imprejurimi, dar este evident pentru mine ca proprietarul acestui complex incredibil da de lucru  si hraneste multe guri ale localnicilor. Din ce m-am interesat, aproximativ jumatate sunt localnici, dar nu mi-a confirmat nimeni oficial acest lucru....

Am mai intalnit hoteluri in Romania care au amenajate locuri de joaca pentru copii, unde micutii se pot juca in voie, la gramada, fara grija parintilor si invers. Dar nu am mai intalnit gazde care sa instaleze camere de supraveghere si enorme (enorme!) ecrane video pe care sunt proiectate imagini din celelalte zone ale restaurantului, astfel incat iti poti urmarii copiii alergand prin toate colturile, fara sa mai trimiti pe cineva sa verifice “pe unde umbla piticii”...

Are in Complexul Cheile Gradistei din Moeciu de Sus un concurent care il face sa ridice mereu garda tot mai sus. Multi ani am organizat evenimentele numai acolo, caci eram foarte multumit de oferta de cazare si ma descurcam de minune sa adaug eu componenta de “timp liber si aventura”.  Dar constat ca Vila Bran a dus mult mai  departe stafeta.... si le recunosc cu drag acest merit.

Un muschi de vita de 150 de grame este 40 lei, cotletul de berbec la gratar este tot 40 de lei. Am inceput cu doua exemple de ‘specialitati’. O portie de zacusca facuta in casa este 8 lei dar de multe ori o primesti “din partea casei”. Meniul casei (fixat de ei) este doar 25 de lei si se schimba zilnic (include trei feluri de mancare). Preturile ciorbelor pleaca de la 7 lei in sus.
Un coniac Miorita (50 ml) este 7 lei. O tuica fiarta (50ml) este 5 lei. Un espresso lung este 6 lei.


Puncte slabe:
Fiind un local unde trebuie sa te simti “ca acasa”, m-a mirat lipsa vinurilor “de casa”... la carafa. Iar daca vrei, ti se fierbe direct un merlot sau o feteasca neagra... deloc inspirat ca rezultat final si destul de scump.... (de la 31 de lei sticla in sus...).
Oricat am apreciat eu prezenta cailor si poneilor, am ramas destul de dezmagit afland ca nu se organizeaza ture calare pe cai, nu au decat 2, dintre care unul nu se lasa incalecat... asa ca e folosit doar la sanie sau trasura. Din cei 3 ponei, doar unul este scos la plimbat copii.
Un alt detaliu artistic: vila “Casa Taraneasca“ unde am stat eu nu prea are nimic taranesc in ea. Nici macar hamacele nu o ajuta, din contra. Are tot confortul, recunosc, dar ii lipsesc stergarele, blidele, lavitele si cergile la care ma asteptam.

Proprietarul este genul de om care investeste tot ce castiga. NU a ezitat sa caute si sa castige finantari Sapard, sa jongleze cu banii europeni si sa le dea viata in folosul lui si al comunitatii branene. Am inteles de la localnici ca parintii lui au fost foarte avuti, detinand foarte multe pamanturi in Sohodol, satul unde este amplasat complexul. Unul dintre sateni, angajat sa faca demonstratiile de pregatire a bulzului si responsabil cu caii, a declarat fara sa ezite: “Sefu ii painea lui Dumnezeu!”... dupa care a adaugat “- Pai daca umbla el dupa noi 2-3 zile sa ne dea salariile...”
Grija lui fata de detalii merge pana acolo incat a afisat panouri de avertizare din 10 in 10 metri la urcarea cu masina pe drumul in panta ce duce la vile. Puteti gasi chiar si avertismente dure, de genul celui pus la zona de acces pentru aprovizionare a restaurantului: “Accesul Interzis!” la poarta, urmat de altul la 50 de metri mai incolo: “Nesimtitule! Accesul interzis inseamna ca nu ai voie sa intri!!”. Intuiesc cu un gust amar cati ‘nesimtiti’ or fi blocat in trecut prin incompetenta sau rea-vointa aleile si intrarile...

 

Am uitat la un moment dat in sala de mese caciula preferata a lui Iancu, fiul meu, si apoi seara am intrebat angajatii daca nu cumva au gasit-o. Sorin, un ospatar pe care il cunosteam de pe vremea cand organizam evenimente la Cheile Gradistei, mi-a adus-o prompt, spunandu-mi ca au o camera speciala cu obiecte pierdute. Camera speciala? Pai asta inseamna iar grija si respect fata de clienti. NU am mai intalnit asa ceva prin tara romaneasca...

   

Din respect,
GeoBateSaua
Ianuarie, 2011



Din motivele enumerate mai sus, incepand din 2011, Asociatia “BateSaua sa Priceapa Iapa” organizeaza tabere de cicloturism si ateliere de echitatie pentru amatori, pentru grupuri si familii de minim 15 persoane.

Contactati-ne pentru rezervari la tel. 0722 736694 , 021 3159811 sau la contact@batesaua.ro